{"id":1326,"date":"2020-03-12T19:18:20","date_gmt":"2020-03-12T19:18:20","guid":{"rendered":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/?page_id=1326"},"modified":"2020-05-09T21:03:31","modified_gmt":"2020-05-09T21:03:31","slug":"politica","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/?page_id=1326","title":{"rendered":"Politic\u0103"},"content":{"rendered":"<p><\/p>\n<h1>ARHIV\u0102 VIDEO: ORGANIZATORUL PODURILOR DE FLORI A NEGOCIAT CU GUVERNUL EL\u021a\u00ceN, UN ACORD DESPRE LIMBA ROM\u00c2N\u0102, RESPINS DE &#8230;BUCURE\u0218TI<\/h1>\n<p><\/p><h3 style=\"text-align: right;\"><em>Gheorghe Gavril\u0103 COPIL, membru al Uniunii Scriitorilor de Limba Rom\u00e2n\u0103<\/em><\/h3><p><div class=\"ast-oembed-container\"><iframe loading=\"lazy\" title=\"Convorbiri la Moscova\" width=\"500\" height=\"375\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/GCzvXkhoPOY?feature=oembed\" frameborder=\"0\" allow=\"accelerometer; autoplay; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture\" allowfullscreen><\/iframe><\/div><\/p>\n<p>Guvernul de la Moscova a fost de acord, \u00een principiu, cu introducerea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u00een limba rom\u00e2n\u0103 pentru rom\u00e2nii (moldovenii) din Federa\u0163ia Rus\u0103.<\/p>\n<p>Filmul \u015fi stenograma convorbirilor purtate de Pre\u015fedintele Societ\u0103\u0163ii Culturale Bucure\u015fti-Chi\u015fin\u0103u, d-l Gheorghe Gavril\u0103 Copil, la Ministerul \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului al Republicii Federative Ruse, la Comitetul pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt al Sovietului Suprem al RSFS Ruse, la Cabinetul Prim Vicepre\u015fedintelui Sovietului Suprem al RSFS Ruse (Moscova 7-9 august 1990)<\/p>\n<p>Ambasadorul Rom\u00e2niei de la Moscova, vizion\u00e2nd filmul convorbirilor de la Guvernul Federa\u0163iei Ruse, a constatat c\u0103 d-l Gheorghe Gavril Copil nu a f\u0103cut nici o gre\u015feal\u0103. Sesiz\u00e2nd marea oportunitate pentru rom\u00e2nii din Federa\u0163ia Rus\u0103 a hot\u00e2r\u00e2t s\u0103 plece de-ndat\u0103 la Bucure\u015fti pentru a informa personal oficialit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne. La rug\u0103mintea d-lui Gheorghe Gavril\u0103 Copil, a f\u0103cut o escal\u0103 la Chi\u015fin\u0103u \u015fi a predat \u015fi oficialit\u0103\u0163ilor de aici o copie dup\u0103 acest film. Sosind \u00een Bucure\u015fti, d-l Gheorghe Cavril\u0103 Copil a fost invitat la Pre\u015feden\u0163ie, unde a fost primit de doi consilieri. La un moment dat, ace\u015ftia i-au repro\u015fat c\u0103 nu trebuia s\u0103 mearg\u0103 la Guvernul El\u0163\u00een, ci la Mihail Gorbaciov. Guvernul El\u0163\u00een, instauratorul democra\u0163iei \u00een Federa\u0163ia rus\u0103, Mihail Gorbaciov, liderul comunist al URSS. Gheorghe Gavril\u0103 Copil, le-a r\u0103spuns c\u0103 poate fi primit \u015fi de Mihail Gorbaciov. Le-a demonstrat c\u0103 poate ajunge \u015fi la Mihail Gorbaciov, c\u0103 poate fi primit \u00een audien\u0163\u0103 de c\u0103tre acesta.\u00a0<\/p>\n<p>Spre documentare, inclusiv stenograma, recomand\u0103m lectura c\u0103r\u0163ii Societatea Cultural\u0103 Bucure\u015fti-Chi\u015fin\u0103u-documente, m\u0103rturisiri. Dup\u0103 ce au aflat, au interupt audien\u0163a. Din nefericire, dup\u0103 acest\u0103 primire, de la Pre\u015feden\u0163ia Rom\u00e2niei a r\u0103mas doar repro\u015ful c\u0103 d-l Gheorghe Gavril\u0103 Copil nu trebuia s\u0103 mearg\u0103 la Guvernul Elt\u00een, Se ajunsese la un acord de principiu pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul \u00een limba rom\u00e2n\u0103 pentru rom\u00e2nii (moldovenii) din Federa\u0163ia Rus\u0103, inclusiv pentru urma\u015fii deporta\u0163ilor rom\u00e2ni (moldoveni), urm\u00e2nd o simpl\u0103 formalitate, semnarea acordului \u00eentre oficialit\u0103\u0163ie de la Moscova \u015fi cele de la Bucure\u015fti.<\/p>\n<p>Prim-ministrul \u015fi Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei erau a\u015ftepta\u0163i la Moscova pentru parafarea acestui acord. Prim-ministrul Petre Roman \u015fi pre\u015fedintele Ion Iliescu au refuzat s\u0103 ia leg\u0103tura cu guvernul El\u0163\u00een, at\u00e2t \u00een anul 1990, c\u00e2nd mai exista URSS, dar \u015fi \u00een anul urm\u0103tor, c\u00e2nd URSS disp\u0103ruse.<\/p>\n<p>Guvernul El\u0163\u00een era \u00een curs de mutare din cl\u0103direa Sovietului Suprem al URSS, mobilier pe coridoare, birouri ministeriale \u00een formare, dar mini\u015ftriI erau activ, guvernul func\u0163iona, dup\u0103 cum se poate observa \u015fi \u00een timpul acestor convorbiri&#8230;\u00a0<\/p><p style=\"text-align: center;\">\n<\/p><p><b>Nota autorului:<\/b><\/p>\n<p><\/p>\n<p>Guvernan\u0163ii Rusiei au fost receptivi, ajung\u00e2ndu-se la un acord de principiu, dar factorii politici din Rom\u00e2nia nu au reac\u0163ionat (de\u015fi convorbirea cu factorii guvernamentali moscovi\u0163i a fost \u00eenregistrat\u0103 video- vezi filmul Convorbiri la Moscova, pe&nbsp;<a href=\"http:\/\/www.noidacii.ro\/\">www.noidacii.ro<\/a>&nbsp; &#8211; &nbsp;&nbsp;stenograma convorbirilor fiind publicat\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, \u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een rus\u0103 la Chi\u015fin\u0103u, iar rom\u00e2nii din Siberia fuseser\u0103 informa\u0163i la Televiziunea \u015fi \u00een presa din Siberia, \u00een rus\u0103, par\u0163ial \u00een rom\u00e2n\u0103, la unele mitinguri sau \u00eent\u00e2lniri. Ambasadorul Rom\u00e2niei din Federa\u0163ia Rus\u0103 a sosit la Bucure\u015fti cu filmul convorbirilor. Pre\u015fedintele Ion Iliescu \u015fi Primul ministru Petre Roman erau a\u015ftepta\u0163i la Moscova pentru a semna&nbsp; un acord \u00eentre cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i, conform acordului de principiu la care ajunseser\u0103 d-nii Gheorghe Gavril\u0103 Copil \u015fi guvernan\u0163ii de la Moscova. Reamintim c\u0103 \u00een 1990 exista URSS, dar Gheorghe Gavril\u0103 Copil s-a \u00eendreptat spre echipa lui El\u0163\u00een, care ac\u0163iona pentru un regim democratic, era \u00een conflict cu organismele politice ale URSS. Uniunea Sovietic\u0103, doar dup\u0103 c\u00e2teva luni de la aceste convorbiri, se desfiin\u0163eaz\u0103, dar guvernan\u0163ii din Bucure\u015fti tot nu onoreaz\u0103 interesele poporului rom\u00e2n.<\/p><p><img loading=\"lazy\" src=\"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/Gheorghe-Gavril\u0103-COPIL.jpg\" alt=\"\" width=\"176\" height=\"223\" \/><\/p>\n<p>Gheorghe Gavril\u0103 COPIL s-a n\u0103scut la 21 mai 1939<\/p>\n<p><strong>Licen\u0163iat:\u00a0<\/strong><\/p>\n<p>Facultatea de Filologie, 1964, Profesor de Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103<\/p>\n<p>Facultatea de Teologie-ortodox\u0103, 1977<br \/>Secretar \u015ftiin\u0163ific al Cercului Deceneu pentru studierea limbii \u015fi civiliza\u0163iei dacilor, 1980<br \/>Ziarist: Legitima\u0163ia nr. 1488, din 04. 05, 1990<br \/>Pre\u015fedintele Societ\u0103\u021bii Culturale \u201eBucure\u015fti-Chi\u015fin\u0103u\u201d \u0219i al Funda\u0163iei \u201eDeceneu\u201d, pentru Caritate \u015fi Cultur\u0103<br \/>Redactor-\u0219ef al publica\u021biei electronice \u201eNOI, DACII!\u201d<br \/><strong>Activit\u0103\u021bi:<\/strong><\/p>\n<p>(unele activit\u0103\u0163i au fost desf\u0103\u015furate \u00een cadrul\u00a0 celor dou\u0103 ONG-uri)<br \/>Ini\u0163iatorul \u015fi organizatorul Podului de Flori.<br \/>Organizatorul venirii la liceele din Rom\u00e2nia , a o mie de elevi din Basarabia, \u00een anul 1990, ceea ce a devenit o tradi\u0163ie p\u00e2n\u0103 azi.<br \/>Convorbiri la Guvernul Federa\u0163iei Ruse, Moscova, 1990, pentru \u015fcoli \u00een Limba Rom\u00e2n\u0103, pentru minoritatea rom\u00e2neasc\u0103 din Federa\u0163ia Rus\u0103, inclusiv pentru cei din Siberia.\u00a0<\/p>\n<p>Pentru alte activit\u0103\u0163i a se citi NOI, Dacii! (<a href=\"http:\/\/www.noidacii.ro\">www.noidacii.ro<\/a>).\u00a0<\/p>\n<p><strong>C\u0103r\u0163i publicate:\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>DECEBAL sau DACIA ETERN\u0102<\/strong>, 1996<br \/><strong>VALEA H\u0102\u015eD\u0102\u0162II<\/strong>, Bucure\u015fti, 2000. Roman al Unirii de la 1 Decembrie 1918. Scris \u00een 1977.<br \/><strong>LA APUS DE SOARE<\/strong>,\u00a0 Bucure\u015fti, 2000. Dac\u0103 \u015fi aceast\u0103 carte, scris\u0103 \u00een 1978, ar fi fost descoperit\u0103 de securitate, probabil autorul nu ar mai fi fost \u00een via\u0163\u0103.<br \/><strong>O TROI\u0162\u0102 LA MARGINE DE SAT<\/strong>, Bucure\u015fti, 2004. Roman al anilor de dup\u0103 Decembrie 1989.<br \/><strong>OGLINDA CERULUI<\/strong>, Bucure\u015fti, 2004. Roman al rezisten\u0163ei cuvio\u015filor c\u0103lug\u0103ri \u00een anii de dinainte de Decembrie 1989, precum \u015fi \u00een fa\u0163a potrivniciilor de dup\u0103.<br \/><strong>TINCU\u0162A<\/strong>, Editura Rom\u00e2nia liber\u0103, Bucure\u015fti, 2004. Ac\u0163iunea, \u00een mediul rural de mai \u00eenainte vreme, printre personaje \u015fi cuvio\u015fi c\u0103lug\u0103ri.<br \/><strong>CO\u015eMARUL, <\/strong>Editura Rom\u00e2nia Liber\u0103, Bucure\u015fti, 2009. Ion din Rom\u00e2nia era pseudonimul autorului din manuscrisul c\u0103zut \u00een m\u00e2inile securit\u0103\u0163ii. <strong>\u00cen loc de Cuv\u00e2nt \u00eenainte <\/strong>:PARCHETUL DE PE L\u00c2NG\u0102 CURTEA SUPREM\u0102 DE JUSTI\u0162IE SEC\u0162IA PARCHETELOR MILITARE Nr. 953\/1999 &#8230;prin rezolu\u0163ia din 6 august 1971 s-a \u00eenceput urm\u0103rirea penal\u0103 \u00eempotriva numitului COPIL GHEORGHE GAVRIL\u0102, pentru s\u0103v\u00e2r\u015firea infrac\u0163iunii de propagand\u0103 \u00eempotriva or\u00e2nduirii socialiste&#8230;re\u0163in\u00e2ndu-se c\u0103 acesta a conceput \u015fi a scris materiale cu con\u0163inut anticomunist pe care le-a difuzat mai multor persoane&#8230;expertiza psihiatric\u0103 efectuat\u0103 \u00een cauz\u0103 a stabilit c\u0103 acesta are discern\u0103m\u00e2nt p\u0103strat \u00een raport cu faptele s\u0103v\u00e2r\u015fite&#8230; s-a dispus confiscarea manuscrisului \u00eentitulat CO\u015eMARUL&#8230; PROCUROR MILITAR \u015eEF AL SEC\u0162IEI PARCHETELOR MILITARE (N.n. Din documentele de la dosar reiese c\u0103 autorul a fost \u015fi du\u015fman al URSS, din cauza Basarabiei).<\/p>\n<p><strong>Teatru:<\/strong><br \/><strong>DECENEU<\/strong>, Bucure\u015fti, 1995. Personajele dialogheaz\u0103 \u00een spiritul \u015fi litera unor lucr\u0103ri \u00een limba latin\u0103, din mileniul \u00eent\u00e2i de dup\u0103 Hristos, extrem de valoroase, care apar\u0163in culturii noastre, \u0219i care, din nefericire, sunt necunoscute de marele public.<\/p>\n<p><strong>SOCIETATEA CULTURAL\u0102 BUCURE\u015eTI-CHI\u015eIN\u0102U, <\/strong>Bucure\u015fti, 1999. Documente ale mi\u015fc\u0103rii pentru Re\u00eentregirea Rom\u00e2niei, inclusiv ale Podului de Flori.<\/p>\n<p><strong>Studii publicate:<\/strong><br \/><strong>Testamentul zalmoxian dacienesc<\/strong> (V. Gheorghe Gavril\u0103 Copil \u015fi Geo Stroe, <strong>Testamentul Zamolsian Dacorom\u00e2n, <\/strong>Bucure\u015fti. Pentru partea I a studiului, vezi \u015fi Filoteea Nistor, <strong>M\u00e2n\u0103stirea Acoper\u0103m\u00e2ntul Maicii Domnului de la Luncanii de Sus<\/strong>, Editura Piatra Seac\u0103, 2011<br \/><strong>Despre Dacia secolelor IX-XIV. Literatura dacorom\u00e2n\u0103 veche \u00een context istoric \u015fi cultural european (C\u00eend s-a tradus liturghia \u00een limba dacorom\u00e2n\u0103? Pe la anul 1100, sau \u00een sec. XVII?), <\/strong>\u00een <strong>Studii \u015fi cercet\u0103ri de dacorom\u00e2nistic\u0103, revista Academiei Dacorom\u00e2ne<\/strong>, anul I, nr. 1, 2011, p. 35<\/p>\n<h3 style=\"font-size: 1.11111rem; font-style: normal;\">\u00a0<br \/>M\u0103rturisiri biografice:\u00a0\u00a0<\/h3>\n<p style=\"font-size: 17px; font-style: normal; font-weight: 400;\">\u015ei acum, \u00eentru vedere spre cele dinl\u0103untrul nostru spiritual, spre izvoarele zidirii<\/p>\n<p style=\"font-size: 17px; font-style: normal; font-weight: 400;\">Am ap\u0103rut \u00een lume, cu anumite opreli\u015fti de la ce nu e bine, excluz\u00e2nd rela\u0163iile dure, precum \u015fi direc\u0163ionat pentru ascez\u0103, cu finalizare de pustnic. Aceast\u0103 comoara din vremi de demult, din religia zalmolxiana, s-a \u00eent\u00e2lnit cu rugile mamei, dintru religia nou-testamentar\u0103, din limpezimile ei suflete\u015fti, \u00een simplitatea \u015fi bog\u0103\u0163ia ei \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, \u015fi ale vreunui episcop. Drept pentru care, dup\u0103 ce din 1964, sunt licen\u0163iat la Facult\u0103\u0163ii de litere din Iasi, \u00een 1977, am devenit licen\u0163iat al Facult\u0103\u0163ii de Teologie din Bucure\u015fti (\u00cen ce condi\u0163ii!).<\/p>\n<p style=\"font-size: 17px; font-style: normal; font-weight: 400; color: #000000;\">\u00a0<\/p>\n<p style=\"font-size: 17px; font-style: normal; font-weight: 400;\">Recunosc \u015fi tr\u0103iesc prezen\u0163a spiritual\u0103 a neamului, dintotdeauna, care \u00ee\u015fi face loc spre suprafa\u0163\u0103, ca izvoarele. Ap\u0103 bun\u0103, cristalin\u0103. Apa aceasta sf\u00e2nt\u0103, spiritual\u0103, m-a harazit cu tr\u0103irile sacerdo\u0163ilor zalmoxieni. Iar religia zalmoxian\u0103 a modelat caractere ferme, \u00eentru d\u0103inuirea neamului. In sensul celor de p\u00e2n\u0103 acum, mi s-a oferit \u015fi am adus \u00een lumea de azi, a omului carpatin, c\u00e2teva ciuturi din comoara locuind\u0103 \u00een ad\u00e2ncimile suflete\u015fti ale dacilor, \u00een chiar noi, cei de azi, templele vii ale acestui neam. A\u015fa, studiul Testamentul Zalmoxian Dacienesc, romanul-eseu Decebal sau Dacia Eterna si piesa de teatru Deceneu, pies\u0103 de teatru cu ac\u0163iunea \u00een timpul Arhiepiscopiei dacilor, Justiniana Prima, \u00eenfiin\u0163at\u0103 de \u00eemp\u0103ratul dac Justinian, arhiepiscopie autonom\u0103, egal\u0103 Atenei \u015fi Romei, pies\u0103 de teatru cu replici din documentele acelor vremi, cu lumini din secole ce \u00eenc\u0103 \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 recuperarea.<\/p>\n<p style=\"font-size: 17px; font-style: normal; font-weight: 400; color: #000000;\">\u00a0<\/p>\n<p style=\"font-size: 17px; font-style: normal; font-weight: 400;\">Noi to\u0163i suntem \u00eensemina\u0163i cu lumini din origini ancestrale, lumini spirituale vii, pulsatorii. La acestea, se adaug\u0103 nimbi noi din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie. \u015ei dimpreun\u0103, ne leag\u0103 din vremi, care \u00een spirit, nu sunt pierdute. Adesea au vl\u0103st\u0103rit timpi de cultur\u0103 de referin\u0163\u0103, \u00een \u015firul ultimilor zece mii de ani &#8211; V\u0103dastra, Cucuteni, Hamangia, Cultura tradi\u0163ional\u0103 folcloric\u0103, Bisericile maramure\u015fene, specific rom\u00e2nesti, Mihail Eminescu \u015fi al\u0163ii, \u015fi al\u0163ii. E tradi\u0163ia noastr\u0103, via\u0163a noastr\u0103, din care, topoarele ce lovesc codri, nu au reu\u015fit \u015fi nu vor reu\u015fi s\u0103 ne doboare.<\/p>\n<p style=\"font-size: 17px; font-style: normal; font-weight: 400; color: #000000;\">\u00a0<\/p>\n<p style=\"font-size: 17px; font-style: normal; font-weight: 400;\">De pe la v\u00e2rsta de zece ani, \u00een perioada \u00een care Neamul Rom\u00e2nesc era supus asasin\u0103rii, am \u00eenceput s\u0103 fiu zidit spiritual \u00eentru aspira\u0163iile \u015fi \u00eemplinirile acestui neam, care erau sub izbiturile ro\u0163ii lui Horea. Operele culturii rom\u00e2ne erau arse, puse la secret, autorii &#8211; \u00een pu\u015fc\u0103rii, maltrata\u0163i, unii, lichida\u0163i. Cutremur\u0103tor efort din partea celor potrivnici, unul criminal, dar nu pierir\u0103m, Spiritul Neamului vl\u0103st\u0103rindu-ne \u00een recuperarea locurilor celor lichida\u0163i. Fenomenul continu\u0103. C\u0103r\u0163ile \u015fi revistele despre Basarabia \u015fi nordul Bucovinei, se mai g\u0103seau \u00een t\u00e2rgurile de carte de pe maidane. Bol\u015fevicii \u00eenc\u0103 nu le interziseser\u0103. Pe acestea, le cump\u0103ram \u015fi le citeam, f\u0103r\u0103 a \u00een\u0163elege t\u00e2lcul lor . Eram lipsit de orice \u00eendrumare din partea celor din jur sau din partea altor persoane.<\/p>\n<p style=\"font-size: 17px; font-style: normal; font-weight: 400; color: #000000;\">\u00a0<\/p>\n<p style=\"font-size: 17px; font-style: normal; font-weight: 400;\">Nu \u015ftiam nimic de r\u0103pirea de URSS, a Basarabiei, nordului Bucovinei \u015fi a \u0162inutului Her\u0163a. Spiritul Neamului, harnic, roditor, m\u0103 \u00eendruma \u015fi m\u0103 hr\u0103nea spiritual. Acum, \u015ftiu c\u0103 erau elitele acestui neam. Chiar dac\u0103 au fost zdrobite \u00een lume, triumfau din lumea nev\u0103zut\u0103. \u015ei triumf\u0103. Mai t\u00e2rziu, am \u00eenceput a con\u015ftientiza ceea se petrece cu mine. \u015ei m-am fericit s\u0103-i asigur acestei comori, protec\u0163ia necesar\u0103.\u00a0 Pe la treisprezece ani, am fost luat de m\u00e2na, cu prietenie, de un necunoscut, v\u00e2rstnic, abia ie\u015fit din pu\u015fcarie \u015fi am fost dus \u00eentr-o pivni\u0163a t\u0103inuit\u0103, plin\u0103 cu documente. Mi-a ar\u0103tat ni\u015fte albume cu fotografii \u015fi \u00eensemn\u0103rile oamenilor de seam\u0103, care au vizitat acea familie, din secolul al XIX-lea, p\u00e2n\u0103 \u00een anii celui de al II-lea r\u0103zboi mondial. Mi-a r\u0103mas \u00een memorie, numele lui Octavian Goga. Apoi, mi-a ar\u0103tat \u015fi citit Testamentul lui Avram Iancu. \u00cen original. Cine l-a inspirat \u015fi \u00eent\u0103rit s\u0103 m\u0103 intuiasc\u0103 \u015fi s\u0103 ri\u015fte pecetluindu-m\u0103 cu r\u0103suflarea lui Avram Iancu \u015fi ale unor mari personalit\u0103ti ale culturii rom\u00e2ne? Doar eram un copil. S\u0103-l m\u00e2ntuiasc\u0103 Dumnezeu. Era un urma\u015f direct al dr. Ioan Ra\u0163iu, memorandistul din 1894. Mai t\u00e2rziu, peste ani, c\u00e2nd am beneficiat doar de c\u00e2teva clipe de rug\u0103ciune din partea p\u0103rintelui profesor Dumitru St\u0103niloaie, s-a declan\u015ft starea de lucruri, pentru ceea ce fusesem preg\u0103tit , un roman despre Unirea de la 1 Decembrie 1918. E vorba de Valea H\u0103\u015fd\u0103\u0163ii, publicat dup\u0103 zeci de ani\u00a0 de la redactare. Personajele? \u0162\u0103ranii rom\u00e2ni de pe Valea H\u0103\u015fd\u0103\u0163ii. Dar \u00eenainte cu vreo c\u00e2\u0163iva ani de Valea H\u0103\u015fd\u0103\u0163ii, \u00een 1971, mi s-a confiscat manuscrisul romanului Co\u015fmarul &#8211; l-am publicat tot dup\u0103 zeci de ani&#8230;<\/p>\n<p style=\"font-size: 17px; font-style: normal; font-weight: 400; color: #000000;\">\u00a0<\/p>\n<p style=\"font-size: 17px; font-style: normal; font-weight: 400;\">Au urmat anii lupt\u0103torului, at\u00e2t c\u00e2t am fost \u00een stare s\u0103 fiu. \u00cen condi\u0163ii dramatice, noaptea, am \u00eenceput sa scriu un roman al rezisten\u0163ei romanes\u0163i de dup\u0103 1950 \u015fi a nevoii imperioase de reunificare a \u021b\u0103rii, a\u015fa cum s-a reflectat \u00een sufletul meu \u015fi cu eforturi greu de imaginat pentru cei care nu au tr\u0103it acele vremi, am reu\u015fit s\u0103 ascund manuscrisul romanului, \u00eentitulat La apus de soare, publicat tot dupa zeci de ani. A nu se uita c\u0103 eram \u00een supraveghere permanent\u0103. Accesul la dosarul de supraveghere informativ\u0103 \u00eenc\u0103 este o imposibilitate. Prin 1993-1994, unul dintre ofi\u0163erii de securitate din 1971, se mai posta \u00een fa\u0163a blocului \u00een care locuiesc\u2026 A urmat marea chemare, \u015fansa Re\u00eentregirii Rom\u00e2niei, \u00een 1990. Am fost organizatorul Podului de Flori. Se \u015ftie, cu deplin\u0103 acoperire documentar\u0103, c\u0103 Revolu\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 \u015fi Podul de flori au fost anexate de casnicii Moscovei din Bucure\u015fti, bloc\u00e2nd Re\u00eentregirea Rom\u00e2niei. Spre documentare a se citi cartea Societatea Cultural\u0103 Bucure\u015fti-Chi\u015fin\u0103u,\u00a0 pe internet \u015fi cu titlul Re\u00eentregirea Rom\u00e2niei.\u00a0 Cum e Doamne pe Cruce?, un roman al deporta\u0163ilor rom\u00e2ni din Siberia, mai a\u015fteapt\u0103, de zeci de ani, s\u0103 fie publicat. Intre timp, \u00een 1990, spiritul martiriza\u0163ilor rom\u00e2ni m-a \u00eent\u0103rit \u015fi c\u0103l\u0103uzit, ca prim rom\u00e2n cu rost \u00eenalt de solidaritate rom\u00e2neasc\u0103, s\u0103 merg \u00een Siberia, la deporta\u0163ii rom\u00e2ni supravie\u0163uitori \u015fi la urma\u015fii acestora. Din \u0162\u0103rile Baltice \u015fi din Polonia veniser\u0103 cu camioanele s\u0103 transporte \u00een \u0163\u0103rile lor natale osemintele martirilor din gropile comune&#8230;\u00a0<\/p>\n<p style=\"font-size: 17px; font-style: normal; font-weight: 400; color: #000000;\">\u00a0<\/p>\n<p style=\"font-size: 17px; font-style: normal; font-weight: 400;\">In timpul redact\u0103rii unuia din romanele publicate, prezen\u0163a spiritual\u0103 a lui Liviu Rebreanu a fost at\u00e2t de accentuat\u0103, \u00eenc\u00e2t \u00eel consider coautor.\u00a0<\/p>\n<p style=\"font-size: 17px; font-style: normal; font-weight: 400;\">C\u0103r\u0163ile, trip\u0103rite printr-un greu efort financiar propriu, au fost donate, cele mai multe, \u00een Basarabia, \u00a0nordul Bucovinei \u015fi \u00een Ardeal.<\/p>\n<p style=\"font-size: 17px; font-style: normal; font-weight: 400;\">Din romanele de crea\u0163ie recent\u0103: Tincu\u0163a, O troi\u0163\u0103 de la margine de sat \u015fi Oglinda Cerului (m\u00e2n\u0103stirea din noi, drum spre construirea celei v\u0103zute). Dintre cele tip\u0103rite, romanul La apus de soare, il consider cel mai bine \u00eenchegat, capabil sa reziste timpului, precum \u015fi Tincu\u0163a, O troi\u0163\u0103 la margine de sat \u015fi Oglinda Cerului, care, de\u015fi de sine st\u0103t\u0103toare, au elemente de trilogie. Dar satul nostru, uria\u015ful d\u0103inuirii noastre, se recunoa\u015fte, cutremurat, \u00eentru\u00a0 bunii \u015fi str\u0103bunii s\u0103i, citind Valea H\u0103\u015fd\u0103\u0163ii.<\/p>\n<p style=\"font-size: 17px; font-style: normal; font-weight: 400; color: #000000;\">\u00a0<\/p>\n<h3 style=\"font-size: 1.11111rem; font-style: normal;\">D\u0103inuim de mii de ani, pe p\u00e2m\u00e2ntul Daciei str\u0103bune.\u00a0<\/h3>\n<p style=\"font-size: 17px; font-style: normal; font-weight: 400;\">\u00a0<\/p>\n<p style=\"font-size: 17px; font-style: normal; font-weight: 400; text-align: right;\">Editor-coordonator \u0219i designer &#8211; Diana Ciugureanu<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>ARHIV\u0102 VIDEO: ORGANIZATORUL PODURILOR DE FLORI A NEGOCIAT CU GUVERNUL EL\u021a\u00ceN, UN ACORD DESPRE LIMBA ROM\u00c2N\u0102, RESPINS DE &#8230;BUCURE\u0218TI Gheorghe Gavril\u0103 COPIL, membru al Uniunii Scriitorilor de Limba Rom\u00e2n\u0103 Guvernul de la Moscova a fost de acord, \u00een principiu, cu introducerea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u00een limba rom\u00e2n\u0103 pentru rom\u00e2nii (moldovenii) din Federa\u0163ia Rus\u0103. Filmul \u015fi stenograma convorbirilor &hellip;<\/p>\n<p class=\"read-more\"> <a class=\"\" href=\"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/?page_id=1326\"> <span class=\"screen-reader-text\">Politic\u0103<\/span> Read More &raquo;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3241,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","meta":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1326"}],"collection":[{"href":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1326"}],"version-history":[{"count":35,"href":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1326\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3250,"href":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1326\/revisions\/3250"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3241"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1326"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}