{"id":2959,"date":"2020-04-30T11:40:08","date_gmt":"2020-04-30T11:40:08","guid":{"rendered":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/?p=2959"},"modified":"2020-06-03T23:53:35","modified_gmt":"2020-06-03T23:53:35","slug":"dr-vasile-bahnaru-limba-romana-si-baba-care-se-piaptana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/?p=2959","title":{"rendered":"LIMBA ROM\u00c2N\u0102 \u0218I BABA CARE SE PIAPT\u0102N\u0102"},"content":{"rendered":"

\"\"Vasile BAHNARU,\u00a0<\/strong><\/em>Doctor \u00een Filologie<\/strong><\/em><\/p>\n

Prim-Vicepre\u0219edintele USLR<\/strong><\/em><\/p>\n

O vorb\u0103 din b\u0103tr\u00e2ni postuleaz\u0103: satul arde, dar baba se piapt\u0103n\u0103 (evident, \u00een prezent baba se coafeaz\u0103). Semnifica\u021bia acestui dicton de c\u00e2nd lumea \u0219i, respectiv, de c\u00e2nd neamul rom\u00e2nesc exist\u0103 pe aceast\u0103 lume mare \u00een imagina\u021bia noastr\u0103, dar extraordinar de mic\u0103 \u00een raport cu Universul, dar mai ales \u00een raport cu Divinitatea, este transparent\u0103: atunci c\u00e2nd lumea este preocupat\u0103 de probleme existen\u021biale de importan\u021b\u0103 major\u0103, baba (mai corect, omul responsabil de destinul unei comunit\u0103\u021bi) \u00ee\u0219i caut\u0103 de interesele ei m\u0103runte, condus\u0103 fiind de\u00a0 probleme meschine sau egoiste: men\u021binerea, cu orice pre\u021b, pe arena politica, dar mai ales \u00een v\u00e2rful piramidei social-politice, c\u0103ci le place domnilor, ca toat\u0103\u00a0 lumea s\u0103-i asculte \u0219i s\u0103-i \u00eent\u00e2mpine cu ova\u021bii, iar manifestarea unui eventual dezacord fiind etichetat\u0103, \u00een cel mai bun caz, drept o lips\u0103 de bun\u0103 cre\u0219tere, dac\u0103 nu o ostilitate impertinent\u0103 ce urmeaz\u0103 s\u0103 fie comb\u0103tut\u0103, dar mai degrab\u0103 lichidat\u0103, \u00een regim de urgen\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

A\u0219tern pe h\u00e2rtie (pardon: pe monitor) aceste constat\u0103ri generale \u0219i g\u00e2ndul \u00eemi zboar\u0103 \u00eenapoi, \u00een anii \u02bc90 (NB: din secolul precedent), c\u00e2nd agrarienii s-au opus cu \u00eenver\u0219unare \u0219i cu \u00eend\u0103r\u0103tnicie asinal\u0103 includerii sintagmei limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 (\u00een Declara\u021bie de Independen\u021b\u0103 aceast\u0103 sintagm\u0103 figureaz\u0103, \u00eentruc\u00e2t \u00een 1991 agrarienii \u00eenc\u0103 nu de\u021bineau majoritatea parlamentar\u0103) \u00een Constitu\u021bia Republicii Moldova, \u00een pofida faptului c\u0103 Academia s-a pronun\u021bat categoric \u00een acest sens:\u00a0denumirea corect\u0103 a limbii noastre este limba rom\u00e2n\u0103<\/strong>. Atunci, pentru agrarieni declara\u021bia Academiei nu a contat, ci a contat incompeten\u021ba \u0219i reavoin\u021ba cozilor de topor. Se pare c\u0103 ini\u021biativa de a se adresa Academiei \u00een problema denumiri corecte a limbii noastre apar\u021bine ex-pre\u0219edintelui Mircea Snegur. Cu toate acestea pentru agrarieni important a fost s\u0103-\u0219i realizeze propria incompeten\u021b\u0103 \u0219i ca urmare articolul 13 din Constitu\u021bie a fost formulat \u00een concordan\u021b\u0103 cu profunzimea cuno\u0219tin\u021belor lingvistice ale acestora. Ulteiror, ex-pre\u0219edintele Petru Lucinschi a propus ca artccolul 13 s\u0103 fie formulat astfel \u00eenc\u00e2t sintagma limb\u0103 moldoveneasc\u0103<\/em> s\u0103 fie urmat\u0103, \u00een paranteze, de sintagma limb\u0103 rom\u00e2n\u0103<\/em>. Cu toate acestea, sintagma limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 a continuat s\u0103 fie utilizat\u0103 \u00een mod curent \u00een toate institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, devenind un loc comun \u00een via\u021ba politic\u0103, social\u0103, cultural\u0103 \u0219i academic\u0103 a Republicii Moldova, din care motiv eram tentat a crede c\u0103 problema denumirii limbii noastre \u021bine deja de trecutul nostru sumbru. E drept c\u0103 s-au f\u0103cut unele opinteli de a impune sintagma imperial\u0103 limb\u0103 moldoveneasc\u0103<\/em> pe timpul domniei lui Vladimir Voronin, dar \u0219i de aceast\u0103 dat\u0103 s-a renun\u021bat la ini\u021biativa respectiv\u0103, \u00eentruc\u00e2t comunitatea noastr\u0103 (inclusiv politicienii de atunci) a \u00een\u021beles futilitatea unei astfel de inten\u021bii \u0219i nu au avut dec\u00e2t s\u0103-\u0219i caute de treab\u0103.<\/p>\n

Dar trist\u0103 \u0219i de scurt\u0103 durat\u0103 a fost bucuria noastr\u0103, \u00eentruc\u00e2t, odat\u0103 cu venirea \u00een jil\u021bul preziden\u021bial a lui Igor Dodon, problema a fost reluat\u0103 \u0219i promovat\u0103 cu insisten\u021ba bol\u0219evic\u0103, \u00eenc\u00e2t se creeaz\u0103 impresia c\u0103 ace\u0219tia sunt aproape de victorie. Ace\u0219ti politicieni sociali\u0219ti \u00ee\u0219i motiveaz\u0103 pozi\u021bia s-au \u201epohtele\u201d aberante prin necesitatea impunerii \u201estalit\u0103\u021bii\u201d moldovene\u0219ti \u0219i a \u00eensemnelor statale ale acesteia (steagul ro\u0219u, boul cu capul liderului de partid \u0219i \u201elimba moldoveneasc\u0103\u201d). De altfel, ideea despre existen\u021ba unei limbi moldovene\u0219ti \u0219i a unui popor moldovenesc demult este respins\u0103 de mai mul\u021bi oameni politici, de cultur\u0103 \u0219i de \u0219tiin\u021b\u0103 din Rusia (a se vedea opiniile avangardistului politician de orientare neopaslavist\u0103 Vladimir Jirinovski etc.).\u00a0 Dar s\u0103 excludem din discu\u021bie politicienii, \u00eentruc\u00e2t ace\u0219tia, chiar dac\u0103 recunosc adev\u0103rul, o fac din interes. Amintim \u00een acest sens butada marelui mic V. Ulianov (alias Lenin): dac\u0103 teoremele \u0219i axiomele matematice al contraveni intereselor de partid, liderii partidului respectiv le-ar declara nule \u0219i neavenite.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Totu\u0219i, pentru savan\u021bii corec\u021bi, indiferent de apartenen\u021ba lor na\u021bional\u0103 \u0219i confesional\u0103, primeaz\u0103 adev\u0103rul. Astfel, pe l\u00e2ng\u0103 multiplele adeziuni la ideea recunoa\u0219terii identit\u0103\u021bii identitare \u0219i lingvale moldo-rom\u00e2ne din trecut (am \u00een vedere anii \u02bc80-\u02bc90 ai secolului trecut), aceast\u0103 realitate a fost recunoscut\u0103 \u0219i \u00een cadrul\u00a0 unei conferin\u021be care a avut loc la Rostov pe Don (Federa\u021bia Rus\u0103)\u00a0 \u00een perioada de 19-23 septembrie 2015, conferin\u021b\u0103 organizat\u0103 de Centrul \u0219tiin\u021bific de Sud al Academiei de \u0218tiin\u021be a Rusiei, centrul \u00een cauz\u0103 fiind component\u0103 a Agen\u021biei federale a organiza\u021biilor \u0219tiin\u021bifice. Conferin\u021ba \u0219i-a desf\u0103\u0219urat lucr\u0103rile, cu genericul Probleme de dezvoltare a microregiunilor multietnice: procese geopolitice, economice \u0219i social-culturale<\/strong>. Gra\u021bie amabilit\u0103\u021bii extraordinare a bunului meu amic Dumitru Maxim, am ajuns \u0219i eu \u00een posesiunea variantei virtuale a culegerii de articole care a fost editat\u0103 \u00een baza comunic\u0103rilor prezentate la aceast\u0103 conferin\u021b\u0103.\u00a0 O importan\u021b\u0103 deosibit\u0103 prezint\u0103 articolul lui O. A. Grom \u201eMoldoveni sau rom\u00e2ni? R\u0103zboiul identitar din Moldova\/Basarabia. sec.XX – \u00eenceputul secolului al XXI-lea\u201d, articol inclus \u00een culegerea amintit\u0103 mai sus la paginile 89-108. Merit\u0103 s\u0103 inform\u0103m poten\u021bialul nostru cititor c\u0103 O.A. Grom este cercet\u0103tor \u0219tiin\u0219ific \u00een cadrul Institutului de cercet\u0103ri social-economice \u0219i umaniste din componen\u021ba Centrulului \u0219tiin\u021bific de Sud al Academiei de \u0218tiin\u021be a Rusiei, centrul respectiv fiind parte component\u0103 a Agen\u021biei federale de organiza\u021bii \u0219tiin\u021bifice. Autorul este rus de na\u021bionalitate \u0219i un cercet\u0103tor \u0219tiin\u021bific onest, f\u0103r\u0103 a fi adeptul vreunei geopolitici sovietice sau moderne ruse\u0219ti. \u00cen acest sens, autorul, \u00een urma examin\u0103rii unui num\u0103r impun\u0103tor de documente oficiale, publicistice \u0219i \u0219tiin\u021bifice ajunge la urm\u0103toarea concluzie: inventarea unui popor moldovenesc \u0219i a unei limbi moldovene\u0219ti s-a realizat \u00een timpul domina\u021biei sovietice \u00een Transnistria \u0219i \u00een Basarabia de dup\u0103 1940, scopul acestei inven\u021bii a fost crearea artificial\u0103 a unei noi mentalit\u0103\u021bi pentru a distruge, odat\u0103 \u0219i pentru totdeauna,\u00a0 inten\u021bia moldovenilor de a se reuni cu \u021aara. Autorul eticheteaz\u0103 acest proces de \u201emoldovenizare\u201d drept manipulare a con\u0219tiinei na\u021bionale a basarabnilor. Vorbind despre existen\u021ba \u00een Republica Moldova a dou\u0103 tendin\u021be diametral opuse \u00een problema identitar\u0103 \u2013 rom\u00e2nofilia \u0219i rom\u00e2nofobia\/moldovenismul, O. A. Grom sus\u021bine c\u0103 ar fi greu s\u0103 intuim care din aceste direc\u021bii va ajunge s\u0103 fie dominant\u0103, dar evolu\u021bia general\u0103 este orientat\u0103 \u00een direc\u021bia rom\u00e2nofiliei (p. 105).<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

De o valoare istoric\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021bific\u0103 aparte, este opinia autorului despre perioada 1918-1940, perioad\u0103 numit\u0103 de ideologii sovietici \u0219i neomoldoveni\u0219tii din Basaraia \u0219i din Transnstria \u2013 \u201eocupa\u021bie rom\u00e2no-burghez\u0103\u201d. Citez \u00een acest context pentru a nu fi culpabilizat de falsificare inten\u021bionat\u0103: \u201eProcesul de incorporare a Basarabiei era fr\u00e2nat de asemenea de rela\u021biile complicate dintre popula\u021bia local\u0103 \u0219i func\u021bionarii rom\u00e2ni veni\u021bi aici, militari etc. Administra\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 s-a manifestat \u00een mod glorios prin atitudinea lipsit\u0103 de respect fa\u021b\u0103 de basarabeni. Aceste cazuri (at\u00e2t cele reale, c\u00e2t \u0219i cele inventate de agitatorii antirom\u00e2ni) au devenit repede o component\u0103 a memoriei colective \u0219i au creat ulterior un sol fertil suplimentar pentru acceptarea versiunii sovietice a moldovenismului, bazat \u00een mare parte pe sentimente antirom\u00e2ne\u0219ti. De altfel, nu putem afirma c\u0103 proiectul rom\u00e2nesc \u00een Basarabia ar fi fost predestinat e\u0219ecului din capul locului, dar \u00een condi\u021biile unor institu\u021bii sociale fragile din Basarabia, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia \u00eentreag\u0103, realizarea acestuia ar fi necesitat timp, ucomparail mai mult dec\u00e2t cele dou\u0103 decenii interbelice\u201d (p. 94-95).<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Dar s\u0103 revenim la talibanii no\u0219tri din politica moldoveneasc\u0103. Eram tentat s\u0103 le recomand pentru lectur\u0103 materialele acestei conferin\u021be. Dar se \u0219tie: ei nu citesc, lectura le provoac\u0103 dureri de cap \u0219i alergie. Din aceste considerente ei \u0219i-au clarificat pozi\u021bia \u00een societate: a da indica\u021bii \u00een toate domeniile, inclusiv \u00een \u0219tiin\u021b\u0103, darm ai ales \u00een lingvistic\u0103 \u0219i \u00een istorie, \u00eentruc\u00e2t \u00een aceste domenii se poate pronun\u021ba oricine, mai ales cei care nu au citit o carte \u00een aceast\u0103 problem\u0103. Politicienii de azi \u00eemi amintesc elevii de la \u0219colile de art\u0103 \u0219i meserii, numite \u00een perioada sovietic\u0103 \u201e\u0219coli profesionale\u201d, \u00een care se preg\u0103teau cadre de larg profil \u0219i cu cono\u0219tin\u021be limitate.\u00a0 Am spus, au spus \u0219i al\u021bii c\u0103 nu are ce c\u0103uta politicul \u00een \u0219tiin\u021b\u0103, \u00eentruc\u00e2t imixtiunea oamenilor politici \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 provoac\u0103 daune colosale nu numai \u0219tiin\u021bei, ci \u0219i con\u0219tiin\u021bei sociale \u0219i na\u021bionale. Mai mult, insisten\u021ba cu care se vehiculeaz\u0103 ideea limbii moldovene\u0219ti \u0219i cea identitar\u0103 este determinat\u0103 numai \u0219i numai de interese politice, mai corect egoiste \u2013 a se \u021bine c\u00e2t mai mult la putere, \u00een timp ce ReUnirea cu \u021aara le-ar t\u0103ia apa de la moar\u0103 \u0219i cea mai mare parte a politicienilor de pe malul B\u00e2cului ar avea \u0219ansa s\u0103 ajung\u0103 operatori de curte, ca s\u0103 nu-i numim m\u0103tur\u0103tori de strad\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Oare oamenii no\u0219tri politici nu au alte probleme a rezolva, dec\u00e2t denumirea limbii, identitatea \u0219i istoria noastr\u0103? Poate, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tim, Republica Moldova a atins culmi fantastice \u00een ecomomie, dep\u0103\u0219ind toate statele europene \u0219i, ca rezultat, nivelul de trai al basarabenilor (fie ei rom\u00e2ni, ucraineni, ru\u0219i, bulgari, g\u0103g\u0103uzi, fie, \u00een fine, moldoveni sau romi \u2013 mai s\u0103-i numesc \u021bigani \u2013 etc.) este cel mai \u00eenalt din Europa. Asta e! Satul arde, dar baba se piapt\u0103tn\u0103!<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

P.S: \u0218tire tr\u0103snet! Agen\u021biile de informa\u021bii interna\u021bionale ne anun\u021b\u0103: Coronavirusul \u00een RepublicaMoldova a fost adus de LIMBA ROM\u00c2N\u0102.<\/p>\n

\u00a0<\/h6>\n
Editor-coordonator \u0219i designer – Diana Ciugureanu<\/h6>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vasile BAHNARU,\u00a0Doctor \u00een Filologie Prim-Vicepre\u0219edintele USLR O vorb\u0103 din b\u0103tr\u00e2ni postuleaz\u0103: satul arde, dar baba se piapt\u0103n\u0103 (evident, \u00een prezent baba se coafeaz\u0103). Semnifica\u021bia acestui dicton de c\u00e2nd lumea \u0219i, respectiv, de c\u00e2nd neamul rom\u00e2nesc exist\u0103 pe aceast\u0103 lume mare \u00een imagina\u021bia noastr\u0103, dar extraordinar de mic\u0103 \u00een raport cu Universul, dar mai ales \u00een …<\/p>\n

LIMBA ROM\u00c2N\u0102 \u0218I BABA CARE SE PIAPT\u0102N\u0102<\/span> Read More »<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3128,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2959"}],"collection":[{"href":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2959"}],"version-history":[{"count":32,"href":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2959\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3618,"href":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2959\/revisions\/3618"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3128"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2959"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2959"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/poeziaacasa.uslr.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2959"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}